Despre viata Sfantului Apostol Toma

Numit si Geamanul, Sfantul Apostol Toma este originar din Paneada, o cetate a Galileii.
Fiecare din cei 12 apostoli a avut ceva de implinit, osteneala Sfantului Apostol Toma fiind sa autentifice, sa aduca argumente pentru tot ceea ce propovaduiau toti ceilalti ucenici ai lui Hristos. Daca s-a spus ca Hristos va invia cu trupul, el a trebuit sa faca ce si altii doreau dar nu aveau indrazneala, sa atinga trupul viu al lui Iisus, sa ne incredinteze pe toti ca ranile sunt autentice, ca cel inviat nu este o fantoma si mai ales ca cei ce marturisesc acestea nu sunt mincinosi.
Isi incepe apostolatul ca ceilalti, in Ierusalim, iar mai apoi, dupa tragerea la sorti, propovaduieste in India si pe drumul spre India. In acest drum spre India intalneste din iconomia Dumnezeasca un cuplu de tineri, fii de rege, ce isi sarbatoreau cununia, care dupa mai multi ani au devenit Sf. Mucenita Pelagia si Sfantul Dionisie Episcopul. Tot in acest drum il intalneste si pe Avon, slujitor al imparatului Gundafar, convertit si el impreuna cu toti ai casei sale dupa mai multi ani, in urma unor intamplari minunate. Din voia lui Dumnezeu se intoarce in Ierusalim purtat pe nori pentru inmormantarea Prea-curatei Fecioare Maria dar si de data aceasta, ca si la Invierea Domnului, el ajunge ultimul dupa ce trupul Mariei fusese pus in mormant. Foarte important este ca, atunci cand purtat de nori a ajuns deasupra Ierusalimului, i s-a aratat Maica Domnului daruindu-i cinstitul sau Omofor (asemanator cu o marama). Atunci cand ajunge printre fratii sai apostoli afla ca prea-curata isi daduse sufletul in mainile Domnului, cu trei zile mai inainte. Spre incredintare, au hotarat sa-i deschida mormantul, ocazie cu care mirarea si admiratia pentru darul lui Dumnezeu au crescut. Fecioara inviase asa cum ii vestise prea-iubitul sau Fiu. Doar giulgiurile care acoperisera trupul se mai aflau acolo, intocmai ca si mormantul Domnului Iisus. Intorcandu-se in India, a propovaduit acolo evanghelia, facand multe semne si minuni, inviind morti si vindecand bolnavi. Ajuns in Meliapor, aduce pe multi la dreapta credinta printr-o singura minune: pe o lungime de 10 stadii, trage cu braul sau un trunchi de copac pe care nu l-au putut misca nici elefantii si l-a adus pentru zidirea bisericii.
Dupa ce a mai zabovit prin acele parti, Sfantul Toma merge in cele mai îndepartate locuri, în hotarele Calamidiei, aducând la dreapta credinta pe împaratul acelui tinut, numit Muzdie, pe sotia acestuia, imparateasa Tertiana, pe ruda acesteia Migdonia si pe sotul ei Carizie, mare dregator la curtea lui Muzdie, ajutat fiind de o femeie apropiata a Migdoniei, cu numele de Sindichia. Ultimul convertit a fost imparatul Muzdie, si asta abia dupa moartea Sfantul Apostol, ordonata chiar de imparat, dupa ce mai întai a pus sa fie ars cu fierul inrosit, sa fie ars de viu intr-un cuptor.
Ultima încercare de a-l supune pe Sfantul Toma a fost atunci cand l-au dus inaintea zeului Soare si i-au cerut sa se închine, numai ca in acel moment, din voia lui Dumnezeu, statuia zeului s-a topit precum ceara. Apoi luandu-l in ascuns, a iesit din cetate urmat de ostasii sai si toti socoteau ca împaratul vrea sa vada un semn de la dansul. Mergand cam o jumatate de stadie, l-a dat pe Toma la cinci ostasi ca sa-l duca in munte, poruncindu-le sa-l strapunga acolo cu sulitele, iar el s-a dus în cetatea Axion. Azan, fiul împaratului si Sifor, un barbat de neam bun, au alergat dupa apostolul Toma si ajungandu-l, plangeau pentru el. Toma, cerandu-le voie ostasilor, s-a rugat lui Dumnezeu si a hirotonisit preot pe Sifor si diacon pe Azan si le-a poruncit sa aiba grija de cei ce au crezut în Domnul si sa sarguiasca spre propovaduirea evangheliei. Moartea a aflat-o prin strapungere cu cinci sulite deodata.
Abia dupa moartea lui Toma si pentru ca se afla la mare strâmtoare â?? imparatul avea un fiu mai mic care era greu chinuit de diavol â?? Muzdie cere ajutorul lui Dumnezeu si al lui Toma Apostolul care grabnic il daruieste. Pe locul în care a fost îngropat s-a ridicat o biserica în cinstea Domnului si a sfintilor Sai, iar moastele Sfantului Apostol Toma au fost mutate de credinciosi, spre pastrare, in Mesopotamia, unde savarsesc si astazi multe minuni.
O foarte mica parte din aceste moaste ale Sfantului Apostol Toma, impreuna cu moaste de la alti sfinti, se gasesc si la Biserica noastra Sfantul Apostol Toma, care isi sarbatoreste hramul in prima duminica dupa Pasti, in Duminica Tomei. Cinstire sfantului se mai aduce si de ziua acestuia, la 6 octombrie stil vechi, asa cum au hotarat Sfintii Parinti.